Entropie

Uneori, copil pierdut fiind, întrebam obsesiv de ce nimeni nu știe să zâmbească,
și tu mă apucai de bărbie tandru,
și-mi spuneai râzând,
"de ce ar avea lumea nevoie de alt zâmbet când îl are pe al tău?"

Uneori nu puteam merge desculți pe plajă pentru că era plină de cioburi amare,
și tălpile noastre sângerânde dureau,
și ne era dor de vară și de idilele ei,
și în nebunia noastră începeam să alergăm.

Uneori tălpile mele lasă urme adânci în carnea ta, în suflet, în durere,
și nu-ți ofer nici o portiță de salvare,
și te abandonez după ce-ți iau totul,
și tu tot mai poți să mă iubești.

Uneori trăiesc o nouă zi, pe care n-o mai vreau,
și nu mai vrea să plece,
și se repetă obsesiv,
și cu toate astea totul în jur se schimbă.

Uneori degetele mele pictează pânze celebre
și inima mea trăiește shakespearean undeva departe,
și-ți simt lipsa deși știu că nu ești făcut pentru mine,
și nu sunt făcută pentru tine.


Now listening: Chris Isaak- Wicked game

Apă pentru elefanți - Sara Gruen

Primul rând: „Am nouăzeci de ani. Sau nouăzeci si trei. Ori una, ori alta“.

O poveste scrisă pe două planuri, "Apă pentru elefanți" este o carte despre viață și despre circ, privite din perspectiva unui bătrân ce-și trăiește neputincios ultimii ani de viață abandonat într-un azil de bătrâni.

Tânărul de 23 de ani Jacob Jankowski, student în ultimul an la medicină veterinară, își pierde părinții într-un accident stupid de mașină.În anii '30 criza economică este însă atât de grava încat părinții săi ipotecaseră totul pentru a-și susține fiul la facultate.Astfel, dintr-o dată,  Jacob se trezește fără nici un leu in buzunar, fără casă și fără alt mijloc de a se intreține iar  destinul îl poartă spre Cel mai senzațional spectacol de pe pămînt al Fraților Benzini, când sare din mers in trenul vestitului circ.

Sub cupola circului, Jacob va învăța să trăiască din nou, descoperind o lume  spectaculoasă și senzațională, plină de culoare, paiete și aplauze dar în același timp o lume în care animalele valorează mai mult decât oamenii, cu animale maltratate și artiști în mizerie, contrabandă de alcool, violență și prostituție.Pe acest fundal se desfășoară personaje savuroase, eroi dar mai ales anti eroi,clovni triști cu zâmbetul pictat și ciudați care-și afișează defectele fizice pentru a supraviețui, directori de circ care fără scrupule profită de angajați și de necazurile colegilor de breaslă.O lume care însă își plătește datoriile, în final fiecare primind exact ceea ce merită.

Un stil alert și acaparant, suspansul bine dozat, o poveste documentată și fascinantă prin realismul uneori crud pe care îl afișează și fotografii alb-negru ce completează povestea imortalizând măreția și decadența circurilor de altădata.O carte care de la început și până la sfârșit ne trasmite același mesaj:viața nu se termină atâta timp cât respirăm și orice sfârșit e doar un nou început.

Ultimul rând: „Pentru moșneagul ăsta, circul e casa lui"

Viziune regizorală

Noapte cu apple martini,crème brûlée şi rochii spectaculoase,amanta care nu spune niciodată nimic şi personaje excentrice care spun prea mult, figuranţi înecaţi în vagul fumului de ţigară. Dansăm, dansăm, dansăm în ritm de jazz şi plouă, şi plouă, şi plouă aproape bacovian. Soluţiile regizorale sunt infinite şi ideale.
Fellini sau Almodovar?
Iar la sfârşit, taxiurile se pierd în noapte, apoi accidentul şi furia, aristocraţie urbană decăzută şi iremediabil artificială. Aşteptăm anotimpuri mai blânde să ne dezmorţească simţurile, pentru că în spatele regizorului e în fond, viaţă.
Now listening:The Girl with the Pre-Fabricated Heart