Wednesday, October 10, 2007

Despre ingeri cazuti...


De data asta chiar ai mers prea departe...ignori tot ce conteaza, calci in picioare principii...tocmai tu care nu demult sustineai ca esti un om cu principii, ca trebuie sa analizezi lucrurile inainte de a merge mai departe, tocmai tu uiti acum tot...si pentru ce?Pentru acel nenorocit sentiment de libertate pe care ti-l ofera fuga, pentru acel fior ce ti-l da chiar si pentru o clipa controlul si manipularea realitatii...a propriei realitati.Nu mai conteaza nimic si nimeni, poate doar fiinte si intamplari nesemnificative ce ti-au taiat in ultima vreme calea aducandu-te in aceasta stare de inertie...batrana ce-si numara si renumara meticulos banii de pensie, baiatul ce ti-a spus ca te iubeste si intr-o zi a plecat, noaptea aceea pe plaja cand ti-ai cufundat picioarele in nisip si ai simtit ca poti fi mai buna, ca poti face mai mult.Si de atunci, din acel moment neidentificabil cu exactitate, te simti atat de frumoasa, de puternica si de vie incat nimic nu te mai poate opri din zborul tau spre idealuri si vise mai marete...poate doar aceeasi furtuna ce sta in calea visatorilor atunci cand ajung prea departe si-i doboara in valurile inspumate scotandu-i la mal aproape morti dupa atata zbatere si lupta impotriva curentului, cu aripile frante din nou si din nou...