Monday, September 21, 2009

La mujer onirica



Te privesc găsind şi pierzând iubirea,
crescând în tine dureri şi vindecând trecuturi.
Te privesc în zile ploioase când lumea pare sfârşită
şi tu desenezi cu degetul pe geam,
inimioare... şi săgeţi.
Şi apoi, când odată cu primăvara,
renasc în tine vise noi şi le iubeşti
dar te strivesc.

Când muzica se sfârşeşte,
dar tu mai dansezi o vreme
sau pentru totdeauna.

Şi niciodată nu înveţi nimic,
niciodată nu pierzi nimic,
ca un copil care trăieşte clipa,
în ciuda consecinţelor.


Now listening: Journey- Don't stop believing

Wednesday, September 09, 2009

Two Lovers

Un film profund şi de o autenticitate rar întâlnită în ultima vreme pe marile ecrane, "Two lovers" e o dramă romantică ieşită din tipare, care are nevoie de un public atent şi mai ales matur din punct de vedere emoţional, pentru a putea empatiza cu personajele.Altfel veţi vedea doar o poveste deprimantă, pe parcursul căreia rareori mai vezi două-trei raze de lumină.

Performanţa actorului principal Joaquin Phoenix este pe cât de ciudată pe atât de uluitoare.Personajul său, Leonard, întors în casa părintească după o dezamăgire amoroasă şi luptând cu ajutorul pastilelor împotriva tendinţelor sinucigaşe, este de cele mai multe ori patetic şi pierdut, un ratat care nu are nimic şi este dispus să lase totul pentru o nebunie de moment, din nou şi din nou.Cu toate astea pe parcursul filmului, antieroul nostru se dovedeşte a fi un tip de treabă şi chiar carismatic pe alocuri, prea uman parcă pentru un personaj produs la Hollywood.

După cum spune şi titlul, filmul prezintă două poveşti sau mai degrabă două femei foarte diferite între care Leonard gravitează.Una care oferă confort şi siguranţă iar cealaltă care destabilizează şi mereu cere mai mult decât oferă. Sandra (Vinessa Shaw) dulce şi protectoare, văzând nu ciudatul din el ci acel ceva special şi Michelle (Gwyneth Paltrow) o blondă superbă şi periculoasă, având nevoie de confort şi protecţie, mereu implicată în probleme şi scandaluri, cerându-i mereu ajutorul pe care el nu i-l poate refuza indiferent de consecinţe.

Sfârşitul, nu că ar fi greu de ghicit, vă las să îl descoperiţi singuri.

Un film cu buget redus, cu acţiune aproape inexistentă şi cu replici puţine, în schimb cu trăiri intense, cu personaje autentice şi filmat excelent. Merită văzut într-o zi când aveţi chef de un film despre dragoste şi cine sunt pierzanţii ei.




Now listening: Cavalleria Rusticana- O Lola ch'ai di latti di cammisa



Sunday, September 06, 2009

Retro lady



Cele mai frumoase utopii sunt cele în care te imaginezi distanţat în timp şi spaţiu de zgomot şi de linişte deopotrivă.Cum se numeşte acea stare intermediară?Ei bine îi spui cum vrei.Poate fi o zi de primăvară când vântul bate încet purtând mii şi mii de petale albe spre cer sau o dimineaţa devreme când deschizi ochii şi privind pe geam îţi dai seama cât de norocos eşti în ciuda tuturor suferinţelor , poate fi acel moment când decizi să-ţi păstrezi inima sau când îţi dai seama că un drum singuratic nu duce nicăieri. Poate fi acea clipă infimă când un zâmbet fugar pe chipul tău încearcă să spună lumii întregi "Nu o să mă puteţi schimba niciodată!".

Şi mai sunt acele seri când ne mai suportând monotonia, deschizi geamul şi îţi aprinzi poate o ţigară privind către orizontul roşiatic care mereu reuşeşte să îţi creaze iluzia unei evoluţii în coloristica tristă a vieţii.Şi te gândeşti cum e la 30, 40 sau 50 de ani, te gândeşti câte lucruri s-au schimbat, câte au rămas la fel sau dacă a rămas ceva la fel, studiezi poate câteva fire albe şi sufli uşurat că nu a mai apărut nici unul şi îţi auzi parcă ecoul gândurilor fredonând ceva pe cat de trist atât de frumos...


Back in the day you had been part of the smart set
You'd holidayed with kings, dined out with starlets
From London to New York, Cap Ferrat to Capri
In perfume by Chanel and clothes by Givenchy
You sipped camparis with David and Peter
At Noel's parties by Lake Geneva
Scaling the dizzy heights of high society
Armed only with a cheque-book and a family tree

You chased the sun around the Cote d'Azur
Until the light of youth became obscured
And left you on your own and in the shade
An English lady of a certain age
And if a nice young man would buy you a drink
You'd say with a conspiratorial wink
"You wouldn't think that I was seventy"
And he'd say,"no, you couldn't be!"

(...)

Now Listening: The Divine Comedy- A lady of a certain age