Wednesday, October 28, 2009

Tribute to love



Îmi amintesc o dimineaţa friguroasă de duminică. Eu citind Anaïs Nin, cu picioarele atârnate pe pereţi, tu pregătind micul dejun în bucătărie. Vântul sufla uşor, mişcând perdeaua prin geamul deschis şi undeva departe se auzeau voci calde cântând şi un saxofon discret.Tu sărutându-mi tălpile picioarelor, amândoi râzând în hohote şi rostogolindu-ne sărutarile prin cearceafurile de mătase, mirosind a toamnă târzie şi a noi, trăindu-ne iubirea.

Niciodată să nu mă laşi să uit!

Now listening:Room Eleven-Listen

Sunday, October 25, 2009

6 a.m in f minor



Are there ways to escape myself from remembrance?
Blindness maybe, because it's the only way to forget, to forgive.
Don't judge me,
I used to have a heart.

There is a time to play, to burn, to use whatever life may give us,
The shape you're in, the good it fells, the abstract pain, the quietness around you.

And then, there's that little moment before it all,
When you wake up with roses in your bed,
When you've got stories and all you need is there.
Just smile, any second it could be gone.


I just can't stand 'Lolitas' because they are so lame most of the times!


Now listening: Negrita-Ho imparato a sognare

Monday, October 19, 2009

A Good Year

"Pardonne mes lèvres. Elles trouvent la joie dans les endrois les plus inhabituels"
(Forgive my lips. They find joy in the most unusual places)

O replică absolut superbă din filmul A good year. O replică pentru care merită să vezi un film. Russell Crowe şi preferata mea, Marion Cotillard fac un cuplu minunat pe ecrane, atmosfera de rural francez e încântătoare iar dacă totul e servit cu un pahar de vin rosu de Provence bien sûr, se poate transforma într-un mod excelent de a-ţi petrece o seară răcoroasă de toamnă.

Enjoy!

Thursday, October 15, 2009

Passion for breathing...



Niciodată nu vei învăţa îndeajuns despre tine.Vei suferi atât de mult şi cu toate astea, niciodată urmele nu vor fi destul de adânci, încât să nu o poţi lua de la capăt.Niciodată nu vei păcătui destul de mult încât să nu mai poţi fi iertat.Niciodată nu te vei scufunda atât de mult încât să nu mai poţi fi salvat.Niciodată iubirea nu te va otrăvi îndeajuns încât să renunţi...

Iar uneori, pur şi simplu, nu va mai fi nimic de zis.Şi vei simţi disperare şi durere, poate vei plânge, poate, împietrit fiind doar vei suspina.Şi vei fugi şi poate privind în urmă nimeni nu te va urma sau va renunţa prea devreme pentru a conta.Dar apoi te vei însenina, vei învăţa din nou să mergi, să uiţi, să iubeşti, şi să urăşti, vei progresa, vei regresa, vei deveni exact ce trebuie să fii.


Now Listening:Judy Garland-Somewhere over the rainbow

Wednesday, October 14, 2009

It's all about your heart...


It all started with a coffe and a crazy laugh and then it went on through fun and drama and simply life.We have our secrets and we have our drugs, we smoke the same cigarettes, we hate the same guys, we are sisters and words are not enough.

I'll never forget that second of silence when I knocked at her door and finally she was gone. She called me that afternoon and asked if I was upset and I smiled asking "Where are you going?". "The wind blows west" she said and that second we both knew how amazing life could be...

Thank you my friend, for the lessons you taught me, for being my lover, my sun and my wind. It will get dark one day, but again, I'll be the one to save you.

Tuesday, October 13, 2009

Someday my love!


Te iubeam pentru că erai aşa cum îmi doream, mereu dulce şi copilăros, mereu pus pe şotii şi mofturos, uneori al meu, alteori un străin.Erai lumea mea virtuală, visul meu neîmplinit, erai fascinant prin lipsa totala de materialitate care mă lăsa să construiesc şi să mă joc.

În majoritatea timpului totul era un joc, ştiam amândoi că ne jucam şi atunci ne permiteam să ducem lucrurile la extrem.Dar, mai erau şi acele momente când nimic nu mai era virtual, pentru că batăile inimii nu pot să fie altfel decât reale...

Şi într-o zi am ales să fug sau poate tu m-ai abandonat, nici nu mai ţin minte. Mi-e bine aşa, pentru că mi-ar fi fost prea teamă să te cunosc aşa cum eşti tu.Prefer să rămâi cum mi te-am imaginat. Sau poate mi-a fost frică să nu te dezamăgesc chiar eu.Realitatea e dezamăgitoare, iar tu vei fi mereu copilul meu, protejatul meu, inima mea.

Nu ştiu de ce astăzi m-am gândit aşa de mult la tine.Sper să-şi fie bine!

"Someday we'll know
If love can move a mountain...
Someday we'll know
Why the sky is blue...
Someday we'll know
Why I wasn't meant for you..."


Now listening:Mandy Moore and Jonathan Foreman-Someday we'll know