Nu înţeleg de unde vine tangoul acesta ce-mi acompaniază gândurile, asemeni unor priviri patrunzătoare în sufletul meu amorţit. De unde vine aerul acesta clandestin ce ne acompaniază mereu întâlnirile şi nevrotismul mişcărilor tale de cele mai multe ori mai brutale decât credeam că aş putea suporta.
***
Uneori parcă nu sunt eu cea de ieri şi vara vine mai greu decât de obicei, cafeaua e mai amară şi Marylin mai puţin blondă.Parcă nimic nu mai e la fel de amuzant, sau poate e vina mea că am uitat să râd, totul îmi dă senzaţia de gol, de iremediabil, traumatizant şi decăzut.Dar de ce-ţi spun ţie toate aste?Ce ştii tu despre cenuşărese şi mari dezamăgiri, despre linişte în suflet şi aşteptare infinită.Ce ştii tu despre mine?
***
Pur şi simplu uneori avem nevoie să încetăm să respirăm pentru o clipă pentru a putea aprecia ce ne oferă viaţa...
În final însă, rămâne doar acea dorinţă arzătoare de a trăi şi a merge mai departe, pentru a vedea cerul şi în alte dimineţi, pentru a ne trăi fanteziile indecente şi visele de copii, pentru a vedea cerul senin printre fire de iarba în dimineţi liniştite care anunţă furtuna.
Now listening: Melody Gardot- Love me like a river does
No comments:
Post a Comment