Wednesday, September 09, 2009

Two Lovers

Un film profund şi de o autenticitate rar întâlnită în ultima vreme pe marile ecrane, "Two lovers" e o dramă romantică ieşită din tipare, care are nevoie de un public atent şi mai ales matur din punct de vedere emoţional, pentru a putea empatiza cu personajele.Altfel veţi vedea doar o poveste deprimantă, pe parcursul căreia rareori mai vezi două-trei raze de lumină.

Performanţa actorului principal Joaquin Phoenix este pe cât de ciudată pe atât de uluitoare.Personajul său, Leonard, întors în casa părintească după o dezamăgire amoroasă şi luptând cu ajutorul pastilelor împotriva tendinţelor sinucigaşe, este de cele mai multe ori patetic şi pierdut, un ratat care nu are nimic şi este dispus să lase totul pentru o nebunie de moment, din nou şi din nou.Cu toate astea pe parcursul filmului, antieroul nostru se dovedeşte a fi un tip de treabă şi chiar carismatic pe alocuri, prea uman parcă pentru un personaj produs la Hollywood.

După cum spune şi titlul, filmul prezintă două poveşti sau mai degrabă două femei foarte diferite între care Leonard gravitează.Una care oferă confort şi siguranţă iar cealaltă care destabilizează şi mereu cere mai mult decât oferă. Sandra (Vinessa Shaw) dulce şi protectoare, văzând nu ciudatul din el ci acel ceva special şi Michelle (Gwyneth Paltrow) o blondă superbă şi periculoasă, având nevoie de confort şi protecţie, mereu implicată în probleme şi scandaluri, cerându-i mereu ajutorul pe care el nu i-l poate refuza indiferent de consecinţe.

Sfârşitul, nu că ar fi greu de ghicit, vă las să îl descoperiţi singuri.

Un film cu buget redus, cu acţiune aproape inexistentă şi cu replici puţine, în schimb cu trăiri intense, cu personaje autentice şi filmat excelent. Merită văzut într-o zi când aveţi chef de un film despre dragoste şi cine sunt pierzanţii ei.




Now listening: Cavalleria Rusticana- O Lola ch'ai di latti di cammisa



4 comments:

  1. Am vazut filmul acum doua seri si pe alocuri mi s-a parut plictisitor. Dar cand am stat sa ma gandesc, sa analizez personajele, chiar e mai multa substanta decat la o privire superficiala.
    Mi-a placut rolul lui Joaquin Phoenix, foarte complex si foarte tragic.
    iar sfarsitul m-a impresionat pana la lacrimi, desi, asa cum zici, poate fi banuit.

    ReplyDelete
  2. Îmi amintesc când prin liceu, am citit "Crimă şi pedeapsă" a lui Dostoievski şi până nu am parcurs poate trei sferturi din carte, lectura mi s-a părut un calvar.La sfârşit după ce m-am gândit puţin, am descoperit că mi-a plăcut la nebunie şi am mai citit-o odată.

    A doua oara, nici nu mai zic, mi s-a părut de-a dreptul genială. :)

    Păstrând totuşi proporţiile, e adevărat e genul de film despre care îşi dai seama ca ţi-a plăcut abia la sfârşit.Probabil pentru că doar cei rabdatori pot aprecia frumosul cu adevărat.

    Mersi de vizită!Te mai aştept!:)

    ReplyDelete
  3. Diario de una ninfómana - daca nu l'ai vazut, ai putea sa o faci. :)

    ReplyDelete
  4. Dacă zici că mi-ar plăcea o să încerc :)

    ReplyDelete