Intouchables (2011) este povestea adevărată a prieteniei imprevizibile dintre Philippe (Francois Cluzet), un aristocrat rămas paralizat în urma unui accident cu parapanta și Driss (Omar Sy), algerian, băiat de cartier și fost pușcăriaș, însă un om cu suflet mare, pe care în mod surprinzător Philippe îl angajează ca asistent personal.
Titlul, care poate fi tradus în limba română prin expresia ”de neatins”, se referă la situația inițială a ambelor personaje: paraliticul izolat de societate și imigrantul sărac pentru care viitorul nu pare a fi deloc roz. Pe parcursul filmului vedem însă lumile, atât de diferite ale celor doi întrepătrunzându-se pentru a le schimba viețile și a-i face inevitabil mai buni.
Filmul nu este vreo capodoperă, nu sparge tipare, nu îți provoacă vreo revelație, este doar o poveste superbă despre felul în care se naște o prietenie sinceră și mai ales despre a doua șansă. În schimb, calitatea sa principală cred că este naturalețea: a personajelor, a situațiilor și a glumelor. E un film frumos prin simplitate, prin faptul că te face inevitabil să empatizezi, prin optimismul pe care il degajă, în ciuda realității din jur.
Dacă într-o zi simțiți nevoia să vi se reamintească faptul că nimic nu este în fond atât de tragic și că viața merită trăită până la ultima picătură, Intouchables este o alegere excelentă. Zâmbetul este cel mai bun medicament.
Asta-mi amintește de versurile melodiei ”Sunt fericit” cântată de Țapinarii... :)
"Fericirea-i un lucru marunt
E o aripa care vibreaza
Fericirea-i un lucru mic
Un pitic, ce danseaza."
No comments:
Post a Comment