Sunday, February 14, 2010

Viziune regizorală


Noapte cu apple martini,crème brûlée şi rochii spectaculoase,amanta care nu spune niciodată nimic şi personaje excentrice care spun prea mult, figuranţi înecaţi în vagul fumului de ţigară. Dansăm, dansăm, dansăm în ritm de jazz şi plouă, şi plouă, şi plouă aproape bacovian. Soluţiile regizorale sunt infinite şi ideale.
Fellini sau Almodovar?
Iar la sfârşit, taxiurile se pierd în noapte, apoi accidentul şi furia, aristocraţie urbană decăzută şi iremediabil artificială. Aşteptăm anotimpuri mai blânde să ne dezmorţească simţurile, pentru că în spatele regizorului e în fond, viaţă.
Now listening:The Girl with the Pre-Fabricated Heart

No comments:

Post a Comment