Tehnologizând, uităm să simţim, uităm să iubim, uităm să dăruim.Tehnologizând ne dezumanizăm, până la esenţa animală a propriilor noastre radăcini şi uităm. Uităm ce înseamnă a fi om.Jocul nu ne mai defineşte, ci doar vânătoarea, prădătorul devine acel alfa spre care toţi tânjim, prada devine doar o statistica.
Timpul, care trece în zadar, ne învaţă să fim din ce în ce mai răi şi mai individualişti. Nu mai scoatem capul pe geam, nu mai învăţăm, nu ne mai bucurăm de primăvară, de o ploaie caldă de vară, de prima zăpadă sau ultima stralucire a soarelui.Până când într-o zi, "E prea târziu!", clasică scuză a veşnicului perdant, devine şi a noastră. În acele ultime momente de luciditate realizăm adevărata lecţie a vieţii... "A trăi înseamnă a împărtăşi"
Bine ai revenit! :)
ReplyDeleteMulţumesc mult Ayda.Sper ca revenirea să nu fie dezamagitare :)
ReplyDeletefoarte frumos...:)
ReplyDeleteMulțumesc pentru apreciere :)
ReplyDelete