Nu vreau sa-mi pierd timpul convingand pe cineva ca pamantul este rotund. Si cu toate astea il inteleg perfect pe Galilei...inteleg de ce a renuntat la a-si apara ideea in fata Inchizitiei multumindu-se cu un "Si totusi se misca". Niciodata n-am putut sa inteleg de ce oricat ai fi tu de avizat in ceea ce spui exista mereu un prost care habar nu are dar cu toate astea isi sustine parerea atat de vehement incat ajungi sa renunti tu la discutie.Am vazut de multe ori situatii de genul asta ...si mereu imi propun ca data viitore sa nu ma mai las...e o regula oare ca cel mai destept cedeaza? sau intr-o zi as putea sa uit ca sunt o "doamna" si sa-i dau unui specimen de genul asta o lectie?
Nu inteleg cum poti participa la o conferinta/seminar si sa nu ai nimic de notat, sa nu ai nici o nelamurire si sa te comporti ca si cum tu ai fi invitatul special, dand sfaturi idioate in stanga si in dreapta ca un adevarat expert.Nu este nimic ce urasc mai tare pe lumea asta decat autosuficienta si pe cei care o "practica", pe cei care cu o aroganta care depaseste orice limite refuza sa recunoasca faptul ca mai au multe de invatat...
despre ce vorbesti?
ReplyDeletesau ce traume recente ai trait de esti asa de inversunata?
Mult spus traume :) si chiar ceva recent nu poate fi avand in vedere ca am scris asta in 2007.
ReplyDeleteEra vorba exact de situatia pe care am descris-o. Un individ care refuza cu desavarsire ideea ca ar mai avea ceva de invatat si sfida pe toata lumea din jur cu ideile lui preconcepute pe care le sustinea mai presus de orice.
Eram inversunata pentru ca asa sunt eu de obicei, ma aprind usor si-mi trece repede. :)